Într-un cufăr de ipocrizie vulgară,
În fața oamenilor îmi ascund înfrângerea,
Paiață cu mască de bucurie,
Dar am sufletul frânt pe dinăuntru.
Pe drumul fatal al destinului meu,
O femeie rea mi-a tăiat calea.
Sunt un figurant care mă joc cu viața mea,
Dar simt că mi-e sufletul pierdut.
Paiață, sunt o tristă paiață,
Care-mi ascund eșecul
Prin râs și veselie,
Care mă umple de teroare.
Paiață, sunt o tristă paiață,
Care în mijlocul nopții
Mă pierd în penumbră,
Cu râsul meu și al meu plâns.
Nu pot suporta a mea masca.
În fața lumii eu râd,
Și în pieptul meu
Inima mea suferă.
Paiață, sunt o tristă paiață,
Care în mijlocul nopții
Mă pierd în penumbră,
Cu râsul meu și al meu plâns.
Nu pot suporta masca.
În fața lumii eu râd,
Și în pieptul meu
Inima mea suferă.
Paiață...paiață...