Ea atunci
cand se oprise din a vorbi
si ramasesem in liniste ore in sir
pielea ei necunoscuta
semana un pic cu a mea
si mirosea, mirosea de melancolie
si noaptea cum cadea
nu parea adevarata....ea
doar ea, ochii ei
precum stelele pe strazi
ma faceau sa calatoresc
calatoream, si eram vant
treceam de pereti
in linistea noptii, pe pieptul ei
si fugeau mainile
fara frica
femeie, o femeie
femeie, o femeie
el din spate, paharul lui
el cel ce imi umple serile
femeie, o femeie
femeie, o femeie
nu am nimic sa iti las
si mi te amintesc intr-una
Ma uitai la ea, isi aranja parul
si-mi vorbi despre un fiu
ce nu era nascut
si o sa citesc in amintire
un loc, o strada de tara, vocea mamei sale
insfarsit zambea
in felul ei
femeie, o femeie
femeie, o femeie
el ce vrea sa asculte
el ce isi umple paharul
femeie, o femeie
femeie, o femeie
el cel ce e tot, el cel ce e nimic
el ce mereu e mai important
femeie, o femeie
femeie, o femeie
nu am nimic sa-ti las
poate doar, doar sa mi te amintesc