La llave [Romanian translation]

Liniștea dintre noi începe să doară prea tare,

Cred că a venit momentul să lăsăm totul în spate.

Să nu căutăm ieşire, dacă niciodată n-am vrut să intrăm,

Nu-mi aduc aminte o duminică ploioasă în care să ne sărutăm pe canapea.

Pentru că niciodată n-am fost buni la iubire,

Pentru că niciodată n-am vrut să ne legăm.

Dacă aş avea cheia de la ochii tăi închişi,

Dacă aş putea să inventez fiecare amintire, fiecare îmbrățișare.

Dacă azi găsesc răspunsurile şi descopăr vindecarea

La finalul poveştii nu vor mai fi războaie, nici armuri.

Nici armuri...

Ştii bine că de un timp caut modalitatea de a vorbi,

Ştiu că te joci de-a v-ați ascunselea, nu vei accepta niciodată.

La ce bun minciuna asta, când eu mereu ți-am zis adevărul,

Asta nu e o simulare, rana asta ne poate ucide.

Şi niciodată n-am fost buni la iubire,

Pentru că niciodată n-am vrut să ne legăm.

Dacă aş avea cheia de la ochii tăi închişi,

Dacă aş putea să inventez fiecare amintire, fiecare îmbrățișare.

Dacă azi găsesc răspunsurile şi descopăr vindecarea

La finalul poveştii nu vor mai fi războaie, nici armuri.

Mereu am încercat să avansăm,

Atunci când cădeai, cădeam cu tine în spate.

Fie ce-o fi, ştiu că nu te voi urî

Pentru că aşa am învățat să iubesc.

Dacă aş avea cheia de la ochii tăi închişi,

Dacă aş putea să inventez fiecare amintire, fiecare îmbrățișare.

Dacă azi găsesc răspunsurile şi descopăr vindecarea

La finalul poveştii nu vor mai fi războaie, nici armuri.

Nici armuri...