Minuetto [Romanian translation]

E o necunoscută fiecare seară a mea,

O așteptare egală cu o agonie.

De multe ori aș vrea să-ți spun nu

dar apoi te văd și nu am atâta putere.

Inima mea se răzvrătește împotriva ta

dar corpul meu, nu.

Mâinile mele care se îndreaptă spre tine

și ale tale care știu totul,

fiecare colț al meu.

Și vii acasă la mine când vrei,

nopțile, mai mult ca oricând ,

dormi aici, pleci,

faci mereu ce vrei,

Știu și accept

și-n cel mai rău caz

te voi avea toată

și va fi pentru o noapte...

La, la, la, la, la, la...

A renega o pasiune, nu

dar nu pot să-ți spun mereu, da.

Uneori mă voi decide

și, fără să-ți spun un cuvânt,

Mă voi îndepărta.

Fericirea este scumpă.

E mai bună libertatea decât să te aștept serile pentru a-ți cerși dragostea...

Vii la mine acasă,

când vrei,

Nopțile mai mult ca oricând,

dormi aici, pleci,

faci mereu ce vrei,

știu și accept, și-n cel mai rău caz,

te voi avea toată

și va fi pentru o noapte...

La, la, la, la, la...

Și viața trece peste noi.

Orizonturile nu le mai văd.

Timpul profită și fură, cum ai facut tu,

Restul unei tinereți

pe care de acum nu le mai am.

Și continui pe același drum,

mereu beat de melancolie

Acum admit că vina e poate numai a mea.

Ar fi trebuit să te pierd

și în schimb te-am căutat...

La, la, la, la, la

Mintea mea nu se oprește deloc.

Nu știu ce zâmbet are dragostea adevărată.

Gândurile pleacă și vin

viața e așa

Menuetul cântă pentru noi

La, la, la, la, la...

Mintea mea nu se opreşte deloc.

La, la, la, la,la...

Nu ştiu ce zâmbet are dragostea adevărată.

La, la,la, la, la...

Gandurile pleacă şi vin

La, la, la, la, la...

Viața e asa,

e aşa.