Inima mea se frange
Pulsul meu scade
Car un bagaj greu
Amintiri care imbolnavesc
Lipsa ta e furtuna
Care imi smulge bucuria
Sunt o lacrima uscata
Sunt o ramura cazuta
Si cel mai trist din toate
E sa accept ca buzele mele cersesc sarutarile tale
Cel mai trist
E ca nu te mai intorci, nu te intorci, pleci si ma uiti.
Ca si cum m-ai fi iubit
Si numele meu s-ar fi sters
Ca si cum candva m-ai fi scris
Si apoi stiloul tau m-a taiat
Ca si cum corpul tau ar avea
toata memoria goala
Ca si cum treci pragul
Si ti se inchide viata.
Cine te-o fi vindecat de mine
Si te-a ametit de anestezic
Ca si cum ai avea amnezie, amnezie.
Ma gandesc la tine in umbrele noptii
Te visez in durerea zilei
Daca ma ridic de jos
Vocea ta rasuna si ma inclina.
Si cel mai trist din toate
E sa accept ca buzele mele cersesc sarutarile tale
Cel mai trist
E ca nu te mai intorci, nu te intorci, pleci si ma uiti.
Ca si cum m-ai fi iubit
Si numele meu s-ar fi sters
Ca si cum candva m-ai fi scris
Si apoi stiloul tau m-a taiat
Ca si cum corpul tau ar avea
toata memoria goala
Ca si cum treci pragul
Si ti se inchide viata.
Cine te-o fi vindecat de mine
Si te-a ametit de anestezic
Ca si cum ai avea amnezie, amnezie.