Les mots bleus [Romanian translation]

Orologiul clopotniței arată ora șase

În parc florile compun versuri

O fată va ieși din primărie

Ca în fiecare seară o aștept, ea îmi zâmbește

Trebuie să-i vorbesc neapărat.

Îi voi spune cuvinte azurii

Cuvinte care se zic cu ochii

Îmi pare ridicol să vorbesc

Îmi iau avânt și apoi dau înapoi

În fața unei fraze inutile

Care ar distruge clipa fragilă

A unei întâlniri

A unei întâlniri

Îi voi spune cuvinte azurii

Cele care fac oamenii fericiți

O voi striga fără să-i spun pe nume

Sunt probabil demodat

Vântul iernii suflă în aprilie

Îmi place liniștea neclintită

A unei întâlniri

A unei întâlniri.

Nu mai e niciun orologiu, nicio clopotniță

În parc copacii au adormit

Eu revin cu trenul de noapte

Pe peron o văd că îmi zâmbește

Neapărat va trebui să înțeleagă.

Îi voi spune cuvinte azurii

Cuvinte care se zic cu ochii

Toate scuzele care se cer

Sunt ca sărutările furate.

Rămâne o ranchiună ascunsă

Care ar strica clipa fragilă

A regăsirilor noastre

A regăsirilor noastre.

Îi voi spune cuvinte azurii

Cele care fac oamenii fericiți

O poveste de dragoste fără cuvinte

Nu mai are nevoie de protocol.

Și toate discursurile lungi, zadarnice

Ar întuneca oarecum stilul

Regăsirilor noastre

Regăsirilor noastre

Îi voi spune cuvinte azurii

Cuvinte care se zic cu ochii

Îi voi spune toate cuvintele azurii

Toate cele care fac oamenii fericiți.

Toate cuvintele azurii

Toate cuvintele azurii.