Ceea ce vezi nu e ceea ce primeşti,
Cu tine, nu există măsură.
Nu este nici o cale să deosebeşti adevărul de minciună.
Ochii tăi - ei strălucesc.
Totul s-a transformat în minciuni care picură ca o ploaie acidă.
Ai spălat tot ce aveam mai bun,
Nu îţi pasă.
Ştii că ai făcut-o,
Am plecat
În căutarea cuiva pentru care să trăiesc,
Pe această lume.
Nu e nici o lumină la sfârşitul tunel în seara asta,
Doar un pod ce trebuie de ars.
Greşeai
Dacă credeai că poţi să intri direct pe uşa mea.
Asta ţi-e tipic -
Te întorci cînd în sfârşit am mers înainte,
Nu mai sunt aici.
Uneori sfărâmată,
Niciodată deschisă,
Nimic nu contează
Cînd eşti făcut bucăţi.
Aşa eram eu de fiecare dată când eram cu tine,
Mereu se sfârşea,
Mereu era terminat,
Înainte şi înapoi, în sus şi-n jos.
Voi rupe
Acest cerc
Astăzi.
Ştii că ai făcut-o,
Am plecat
În căutarea cuiva pentru care să trăiesc,
Pe această lume.
Nu e nici o lumină la sfârşitul tunel în seara asta,
Doar un pod ce trebuie de ars.
Greşeai
Dacă credeai că poţi să intri direct pe uşa mea.
Asta ţi-e tipic -
Te întorci cînd în sfârşit am mers înainte,
Nu mai sunt aici.
Nu mai ai nimic de spus,
Scuzele nu mai sunt suficiente, iubitule,
Primeşte-ţi lovitura şi îndepărtează-te
Pentru că eu am plecat.
Nu mai contează ce faci,
Fapta ta - iată ce te răneşte.
Aveam nevoie doar de adevăr
Acum nu mai sunt aici.
Ceea ce vezi nu e ce primeşti
Ceea ce vezi nu e ce primeşti.
Ştii că ai făcut-o,
Am plecat
În căutarea cuiva pentru care să trăiesc,
Pe această lume.
Nu e nici o lumină la sfârşitul tunel în seara asta,
Doar un pod ce trebuie de ars.
Greşeai
Dacă credeai că poţi să intri direct pe uşa mea.
Asta ţi-e tipic -
Te întorci cînd în sfârşit am mers înainte,
Nu mai sunt aici.
Nu mai sunt aici.
Oh, am plecat, am plecat, am plecat, am plecat.
Nu mai sunt aici.
Nu mai sunt.