current location : Lyricf.com
/
/
Pindu - Ascultatz voi gioni armanji un cantic
Pindu - Ascultatz voi gioni armanji un cantic
turnover time:2024-05-11 04:30:23
Pindu - Ascultatz voi gioni armanji un cantic

Ascultats voi gioni armâni un cântic

Tsi tora seara va vâ’l cântu io,

Ti armâname tora io va’l cântu

Câ’i armânescu sh’dit suflitlu a meu.

Ti armâname tora io va’l cântu

Câ’i armânescu sh’dit suflitlu a meu.

Câtâ pâpâni avem nâ veachi borgi

Grailu armânescu în lumi s‘lu aspunem,

Cu dultsi zbor, di multi ori pit cântic,

Limba armâneascâ fciorii s’n’anvitsâm.

Cu dultsi zbor, di multi ori pit cântic,

Limba armâneascâ fciorii s’n’anvitsâm.

Tache Papahagi1 n‘azburashti

Cum vimturile bâturâ pisti armâni,

Belimace2 cu a lui cântic di jali,

N‘adutsi aminti di anoshtsâ pâpâni.

Sh’ Belimace cu a lui cântic di jali,

N‘adutsi aminti di anoshtsâ pâpâni.

Murnu 3 tu albi sh’ cu palasca’n bârnu

Tuliri mari laii u cântâ

Ma cum s’asparsi marea Moscopole 4

Nida Boga5 nâ mari carti adrâ.

Ma cum s’asparsi marea Moscopole

Nida Boga nâ mari carti adrâ.

Velu Neculachi n’a spusi ishala,

Di Hagi Steriu6 sh’ardearea Gramostei 7,

Di acasâ cântând, Tache Caciona8,

Marco Beza9 di vreari minduieri.

Di acasâ cântând, Tache Caciona,

Marco Beza di vreari minduieri.

Chiratsa Iorgoveanu 10 prota armânâ

Cari n’aspusi "steaua nja di dor"

Un gioni picurar nâ’l cântâ iara

Zicu Araia11 caimolu armânilor.

Un gioni picurar nâ’l cântâ iara

Zicu Araia caimolu armânilor.

Ascultats voi gioni armâni un cântic

Tsi tora seara va vâ’l cântu io,

Ti armâname tora io va’l cântu

Câ’i armânescu sh’dit suflitlu a meu.

Ti armâname tora io va’l cântu

Câ’i armânescu sh’dit suflitlu a meu.

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tache_Papahagi2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Belimace3. https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Murnu4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Moscopole5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nida_Boga6. Dimitri Atanasescu sau Hagi Steriu este un intelectual român de origine aromână, întemeietor al primei școli românești din Macedonia, autor al unor cărți scrise în limba aromână. În 1861, fiind student în România, a început să simpatizeze cu mișcarea naționalistă vlahă, susținută în special de intelectualii aromâni din România. După, în 1864, se întoarce în satul natal Tarnovo, Regiunea Bitola, unde înființează prima școală cu predare în limba aromână. Activitatea este finanțată de statul român și este desfășurată după manuale școlare scrise de Hagi Steriu. Deși i s-au confiscat manualele și i s-a întrerup activitatea de câteva ori, fiind arestat și agresat de turci și greci, școala a fost redeschisă de câteva ori și a funcționat până în anul 1903. Pentru activitatea sa Dimitri Atanasescu a fost decorat de statul român cu Ordinul Național Pentru Merit.7. Gramos sau Gramostea - sat aromânesc din Grecia. O veche și emblematică așezare aromână, aflată în apropiere de granița cu Albania, care a fost hărțuită în trecut de invaziile musulmane. La fel ca în celelalte așezări aromânești, populația acestui sat este astăzi în declin (28 de locuitori, conform unui recensămând grec din anul 2001).8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tache_Caciona9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcu_Beza10. Kira Iorgoveanu Mantsu, poetă româncă de origine aromână care a scris cărți de poezie în limba aromâna. Este cunoscută pentru poezii precum: Minduieri, Steaua pãpãnjiloru, Grailu armãnescu, Pãpãnji a mei, Cãnticu ti paplu a meu, Moscopolea, Fumeaie, Adutseri aminti, Fãntãna farãei, Alu Eminescu, Yisu cu Alexandru Makedon, Cãnticu di vreari, Luna nu s priimnã, Mashi mãnji di arcoari, Distihuri, Noaptea iara-nji taie ca unã pãni, Ali dadi, Stãmãna fãrã dumãnicã.11. Zicu A. Araia, intelectual și poet român de origine aromână. A absolvit școala românească din Bitola după care își continuă studiile în București. A scris în revistele Lumina (1907—1908), Calendarul românesc (1911), Lilicea Pindului (1911), Flambura (1912, 1914), Peninsula Balcanică (1924, 1926—1927), Almanahul Românesc «Frățiľia» (1928), Revista aromânească (1929), Lumina (1936-1937), Dimîndarea] (1938). A tradus în aromână operele lui George Coșbuc.

Comments
Welcome to Lyricf comments! Please keep conversations courteous and on-topic. To fosterproductive and respectful conversations, you may see comments from our Community Managers.
Sign up to post
Sort by
Show More Comments
Pindu
  • country:Romania
  • Languages:Aromanian
  • Genre:Folk
Pindu
Copyright 2023-2024 - www.lyricf.com All Rights Reserved