Noi oamenii luptăm pentru existenţa noastră
Nu susţinem că suntem perfecţi, dar suntem liberi
Visăm singuri, fără să ne deranjeze nimeni,
Stingându-ne asemenea stelelor care ne dorim să fim
Ştii că n-am vorbit serios, Când am spus ce-am spus
Dar Dumnezeul meu s-a trezit pe partea cealaltă a patului
Şi acum nu mai contează
Pentru că încetul cu încetul
Ţi s-au dat lucrurile la care ai visat
Încetul cu încetul
Dorinţele tale s-au destrămat
Încetul cu încetul
Trebuie să dai tot ce ai în viaţă
Şi tot timpul mă întreb de ce-i aşa.
Chiar eşti aici
Perfecţiunea unui vis trebuie să fie imperfectă
Ştiu că sună prostesc, dar aşa e
A sosit momenrul, iar acum trebuie să accepţi
Viaţa pe care ţi-o imaginezi şi pe care ţi-o oferim acum
Nu, n-am vorbit serios
Când am spus ce-am spus
Dar Dumnezeul meu s-a trezit pe partea cealaltă a patului
Şi acum nu mai contează
Pentru că încetul cu încetul
Ţi s-au dat lucrurile la care ai visat
Încetul cu încetul
Dorinţele tale s-au destrămat
Încetul cu încetul
Trebuie să dai tot ce ai în viaţă
Şi tot timpul mă întreb de ce-i aşa.
Chiar eşti aici
Hei!
Pentru că încetul cu încetul
Ţi s-au dat lucrurile la care ai visat
Încetul cu încetul
Dorinţele tale s-au destrămat
Încetul cu încetul
Trebuie să dai tot ce ai în viaţă
Şi tot timpul mă întreb de ce-i aşa.
Chiar eşti aici
Oare de ce mă aflu aici?
Oare de ce mă aflu aici?