Correspondances [Romanian translation]

Natura e un templu cu colonade vii!

Lăsînd cînd vor să scape mici zgomote confuze,

Prin codru-acesta ce-are simbol în loc de frunze,

Păşeşte omul singur, privit de frunze mii.

Ca lungi ecouri care departe se topesc

În neguroasă, adîncă rotunzime,

Ce-i vastă ca şi noaptea, ori ca o limpezime,

Parfum, culoare, sunet se cheamă şi-şi vorbesc.

Sînt palide parfumuri ca pielea de copil,

Dulci ca o notă-naltă şi de răcoare pline,

Iar altele corupte, trufaşe şi haine,

Purtînd cu ele duhul splendorii fără şir!

Ca ambra, moscul, smirna, tămîia care cîntă

Cutreierarea minţii şi-a simţurilor nuntă.